Puterea neimaginata a sufletului
Sufletul – ce este sufletul? Eu nu il definesc ca si o enitate asociata cu un corp anume. Sufletul face parte dintr-o constiinta colectiva particularizata in eu sau tu, sau ea sau el. Ei care primesc nume si au identitati. Sufletul este cea mai pura forma de energie care poate calatori mereu in universuri paralele, care poate lua forme si se poate plia. El poate transcende spatiul, timpul. Poate calatori in fractiune de secunda in astral, ca apoi in aceeasi fractiune de secunda sa fie in interiorul trupului tau. Cred ca de fapt corpul este doar o bariera pe care sufletul trebuie sa invete sa o depaseasca. Pentru ca sunt perfect constienta ca exista multi care vor sa calatoreasca, dar nu si reusesc.
Sunt destui cei care constientizeaza la un moment dat in drumul vietii lor, ca li s-a mai intamplat odata sa traiasca o anumita chestie. Acel efect de “deja-vu”. Dar nu toti isi dau seama ca de fapt ei chiar daca au mai trait acea senzatie odata, nu trebuie sa fie repetitiva. Ci ea se doreste a fi rezolvata. Tot ce ne este dat sa traim in aceasta viata, este cu un scop anume: acela de a evolua. Nu ne putem reincarna in ceva inferior a ceea suntem in momentul de fata, ci doar in ceva superior, iar moartea nu este un sfarsit, este o usa catre o alta dimensiune. Nimeni nu poate imagina puterea unui suflet. Eu stiu ca este uneori de-a dreptul covarsitoare. Un suflet puternic, poate schimba si influenta alte suflete, ii poate ghida pe un drum anume, le poate fi faclie in intuneric. Toti tindem spre lumina exteriora, nestiind ca de fapt lumina care vine din noi, cea interioara, este cea care mereu ne va da puterea de a merge mai departe pe drum, nestiind ca atunci cand aceasta lumina va reusi sa patrunda in intunericul cel mai profund, noi am fi desavarsiti. Toti ne nastem cu sanse egale in fata Divinitatii. Tine doar de sufletul nostru ce ne dorim sa devenim, si pana la urma devenim ceea ce gandim. Si aici stim ca exista acea lege a atractiei intalnita in atatea carti si filme. Esti si devii ceea ce gandesti. Cum spunea un bun prieten al meu: “Draga mea, lipsuri gandesti, lipsuri vei atrage” Si cata dreptate avea. E greu sa reusesti sa treci dincolo. Si de multe ori e dureros. Iar pentru cei care reusesc sa treaca dincolo prin puterea sufletului platesc un pret destul de scump: Singuratatea. Se stie ca omul este totusi o fiinta solitara, si ca de-a lungul vietii isi doreste a-si intovarasi existenta cu diferite persoane. Dar noaptea, in singuratatea camerei, cind linistea coboara, cum se simte el? Singur. Nestiind ca el in tot acest timp are cel mai bun prieten: Divinitatea. Trebuie sa fie suficient de puternic si sa vorbeasca. Poate nu iti va raspunde nimeni in acel moment, dar facand asta in fiecare seara vei primi si raspunsuri. Raspunsuri la toate problemele tale, dar asta dupe ce vei fi invatat sa le accepti asa cum sunt, caci vorba aceea: “cu cat te incapatanezi mai mult, cu atat vei esua mai mult”. Tind sa cred ca uneori ne producem singura suferinta, inchipuind tot felul de scenarii, trecand totul prin filtrele ratiunii, cantarind si punand peceti si tragand concluzii. Daca am fi mai deschisi, daca sufletul nostru s-ar deschide spre lumina, spre iubire, am invata ca nimic nu este personal si ca nimic din ce traim nu are ca scop decat o evolutie pozitiva a sufletului. Multi cauta desavarsirea sufletului, prin latura fizica a trupului. Caci sunt unii dintre noi al caror suflet calatoresc in astral prin latura fizica. Latura fizica este imboldul, si apoi restul vin de la sine. Este si asta o forma de evolutie. Dar fiecare stie ce i se potriveste mai bine, si nimeni nu poate spune ce e bine si ce nu.
“Am vazut mai de mult, copila fiind, acel serial Zona Crepusculara. Si intr-unul din episoade era vorba de un doctor care omora oameni, crezand ca undeva in zona lombara a coloanei vertebrale se afla sufletul omului. Era interesanta ideea ca el credea ca daca va prinde citeva suflete, el va reusi sa devina un om puternic.” Si apoi sa nu uitam ca sufletul este cea mai puternica creatie a lui Dumnezeu. Suntem puternici din momentul in care am fost creati. Toate cunostiintele universului si toate intrebarile, toate misterele si toate solutiile si raspunsurile le purtam in noi. Si uneori pe baza a ceea ce intalnim, gasim si raspunsul. Nu degeaba se spune ca ceea ce iti lipsesti tot de la tine sa imprumuti. Este inimaginabila puterea sufletului. Si tot el sufletul te ajuta sa treci dincolo, sa urci pe calea evolutiei, urmand drumul intelepciunea, iubirii, si iertarii.
E un drum greu, cere multe sacrificii, vei trece de multe ori neinteles si ciudat (mie asa mi se spune si acum:D) dar pana la urma nu este vorba decat de tine si nu de ceilalti. In fata Divinitatii nu esti decat Tu. Iti trebuie doar cativa tovarasi de drum: Intelepciunea sa te ajute sa nu te abati spre alt drum, Iubire sa poti iubi tot ce intalnesti in calea ta si Iertare sa poti ierta tie si celorlalti. De altfel singurul Rai si Iad sunt in tine. Aici si acum. Raiul reprezinta partea buna din tine si faptele tale bune, iar Iadul este mustrarea constiintei tale. Si tu doar tu alegi cum vrei sa fii: Rai sau Iad pentru ceilalti.
Indrumar: Cand simti ca vrei sa faci rau, gandeste-te cum ar fi daca ai primi acel rau.
Indrumar: Cand simti ca vrei sa faci bine, fa-l, caci se va intoarce inzecit.
Indrumar: Puterea sufletului tau este nemarginita. Lupta pentru asta!
