Promisiuni
Promisiuni, cand apar ele si unde duc? Apar in momentul in care ne credem in stare de a indeplini anumite dorinte sau vise, anumite aspiratii ale unui om. Unde duc? De cele mai multe ori la o dezamagire. De ce promit oamenii? Pentru ca li se pare usor ceea ce promit, nestiind ca mereu toate acele promisiuni sunt supuse hazardului, sunt supuse unei clipe care poate rasturna totul. Si aici vorbesc de acea clipa viitoare care se transforma in acum si schimba totul. Mai toti traiesc intr-un viitor probabil, nestiind ca acel viitor are o multime de cai, unele duc undeva, altele se infunda, altele vin in calea noastra si devin prezent in Azi si Acum. Incerc sa inteleg acei oameni care promit asa de usor, care promit ca vor sta langa cineva si il vor suporta chiar daca acel cineva este prins intr-o alta relatie, asteptand oarecum ca acel om sa devina si al lor. Putem numi asta iubire? In masura in care o asociem si cu obsesie, da. Altfel nu. Pentru ca iubirea adevarata inseamna sa te dai pe tine la o parte pentru celalalt, fara a astepta ceva in schimb. Fara a spera in adancul sufeltului ca el sau ea se va intoarce la tine. Si nici nu putem trai din aduceri aminte. Nu facem altceva decat sa aducem un trecut intr-un prezent. Cati potentiali parteneri sau partenere ne-ar putea suporta lamentarile si toate povestile noastre, despre acea persoana pe care o iubim, careia i-am promis tacit sau nu ca vom sta langa ea, dintr-o dorinta egoista de a demonstra ca uite el(ea) nu a parasit, ca a promis. Sa fim seriosi! Asta numesc egoism si nicidecum iubire.
Trebuie sa mergem mereu mai departe, sa nu ne uitam in urma, sa inchidem usi sa tragem zavoare. Trebuie sa mergem inainte , deschizandu-ne bratele pentru o alta relatie, pentru alta iubire, pentru un alt inceput de capitol in viata noastra, indiferent cum ar fi. Incetati sa mai promiteti, ceva ce nu este in puterea voastra. Cum sa promiti unui om, ca il vei ajuta sa isi indeplineasca visele, cand tu nu nici macar nu te cunosti pe tine, care iti sunt limitele, care iti sunt in primul rand visele tale. Nu putem atribui unui om un vis de al nostru. Fiecare dintre noi suntem aici sa ne desavarsim, si sa ne traim propriul vis. Toata lumea imi spune ca am un copil care este al meu. Nimic din ceea ce este, vazut sau nevazut nu este al meu. Nimic. Andrei este o personalitate puternica, nu are de a face cu mine, in afara de acea relatie mama-fiu. Atat. El are drumul sau. Si si-l urmeaza. Indiferent de cum ar fi. De ce sa ma opresc langa cineva care nu este dispus sa isi petreaca viata cu mine? Chiar si din umbra? Pentru ca mai demult am fost impreuna si acum nu mai suntem? Cum sa promit eu acelui om, ca voi sta langa el, ca imi voi invenina sufletul, stiind ca e cu altcineva? Este asta iubire? Nu cred in iubirea care aduce suferinta. Si de fapt cred ca omul prin natura lui ii place sa atraga si isi doreste cu orice chip sa sufere. Totul este o stare a mintii. Chiar si suferinta. Daca am fi mai degajati si am reusi sa vedem lucrurile in ansamblul lor, inlaturand latura emotionala, am vedea ca totul este mai usor, are o linie sinuoasa si ca totul are o finalitate. Cu cat ne invrajbim mai mult, cu atat dezamagirea si naruirea sperantelor este mai acerba.
Oare nu este mai usor sa nu promiti, ci doar sa demonstrezi?? Oare nu suntem satui de atata promisiuni desarte de multe ori, promisiuni care tin de sfera noastra interioara? Promisiuni incalcate de unii si de altii. Promisiuni care au incoltit in sufletul nostru si care au dat aripi si sperante? Se cheama astea asteptari? Intr-o oarecare masura. Esti vinovat ca le asculti? Si da si nu, pentru ca oamenii in esenta cauta certitudinea in orice forma in viata lor, de orice natura. Poate cineva undeva isi doreste sa vada fapte si sa le simta, nu promisiuni.
Indrumar: Pentru cei care promiteti, asigurati-va mai intai ca aveti si resursele necesare sa indepliniti ceea ce ati promis!
Indrumar: Pentru cei care promiteti si nu va tineti de cuvant, asigurati-va ca veti tine minte prima regula din drumul vostru in viata: aceea ca nu veti rani pe cel de langa voi!
Indrumar: Promite-ti tie ca vei deveni persoana care va putea indeplini promisiuni!
